1. Credeam că teza centrală a buddhismului este că totul provine din ignoranţă (avidya) şi că aceasta este cea care ne face să percepem lumea ca samsara mai degrabă decât Nirvana. De aceea, aş dori să ştiu de ce unii buddhişti consideră că nu există nici o distincţie între cele două. De asemenea, referitor la asta şi întorcându-mă la Jodo Shinshu: este Tărâmul Pur aici şi acum ori va fi atins după moarte, când devenim Buddhaşi? Eu personal, cred că trebuie să fie aici şi acum sau nicăieri. Asta am înţeles că este esenţa învăţăturii lui Shinran şi motivul pentru care am fost atras de ea.
2. În ceea ce priveşte Nembutsu, trebuie să aibă o anumită formă? Sau mai degrabă este o poartă prin care ignoranţa este înlăturată şi realizăm că am fost întotdeauna în Tărâmul Pur?
Răspuns: Da, ignoranţa este cea care ne face să vedem această lume ca fiind suferință. Cei Atot-Iluminați (Buddhașii) sunt fericiți oriunde s-ar afla, așadar pentru ei, samsara este asemenea Nirvanei (acesta este sensul unității dintre samsara și Nirvana). Eu, însă, ca fiinţă neiluminată, pot vorbi la nesfârşit despre unitatea dintre samsara şi Nirvana dar totul nu ar fi decât o minciună. Doar din perspectiva unui Buddha (a adevărului ultim), Nirvana şi samsara sunt unitate, deoarece un Buddha nu are nicio iluzie și deci nu poate suferi nici chiar dacă vizitează iadurile sau domeniul spiritelor flămânde, însă pentru o fiinţă neiluminată cele două vor rămâne diferite până la atingerea propriei Buddheităţi.
Iar în ceea ce privește Tărâmul Pur, Shinran Shonin spune în Tannisho (capitolul 15):
„În conformitate cu adevărata esenţă a Căii Tărâmului Pur, adepţii se încred în Legământul Principal în această viaţă şi ating Iluminarea în Tărâmul Pur; aceasta este învăţătura pe care am primit-o.”
A se încrede în Legământul Principal în această viaţă este acelaşi lucru cu a rosti Numele – Namo Amida Butsu – cu credință în Amida și recunoștință pentru salvarea oferită de El. „Namo” înseamnă „a se refugia” dar şi „omagiu lui/slavă lui”, aşadar atât credinţa cât şi recunoştinţa[1] sunt exprimate prin Nembutsu. Nu există nici o altă semnificaţie a Nembutsului în învăţătura Jodo Shinshu.
„‚Salvat de către lucrarea de neconceput a Legământului, mă voi naşte în Tărâmul Pur:’ în momentul în care vă încredinţaţi Legământului în acest mod, astfel că mintea fixată asupra rostirii Nembutsului răsare în interiorul vostru, sunteţi imediat aduşi să vă împărtăşiţi din avantajul de a fi primiţi şi niciodată abandonaţi de Amida.”
Aşadar, Shinran spune că în momentul în care ne încredem în Legământ – şi datorită acestei credinţe, rostim Numele – ne împărtăşim imediat din avantajul „de a fi primiţi şi niciodată abandonaţi de Amida.” Aceasta înseamnă că intrăm în stadiul celor asiguraţi de Nirvana ori stadiul de non-retrogresiune, adică rădăcina karmei noastre este tăiată şi deşi continuăm să experimentăm rezultatele acţiunilor trecute şi să ne comportăm asemenea unor fiinţe pline de iluzii şi patimi oarbe pănă în momentul morţii, karma nu îşi mai poate planta seminţele în altă viaţă.
Datorită transferului de merit de la Amida suntem asiguraţi de Nirvana, pe care o vom atinge în momentul morţii, când ne naştem în Tărâmul Pur. Suntem stabiliţi în acest stadiu de non-retrogresiune nu de către noi înşine, ci de Amida („a fi primiţi”) care nu ne va abandona niciodată („niciodată abandonaţi”) – asta este ceea ce se înţelege prin non-retrogresiune sau asiguraţi de Nirvana în tradiţia noastră.
Maestrul Rennyo ne-a încurajat să rostim Numele de şase caractere (NA MO A MI DA BUtsu) deşi Numele cu zece caractere şi opt caractere exprimă aceeaşi credinţă în Amida[2] și au fost ele însele folosite de Shinran. Să nu uităm însă că Numele a fost creat pentru a fi uşor de rostit şi nu are nici un fel de înţeles ascuns, ezoteric sau Zen. Pur şi simplu este a te încrede în puterea salvatoare a lui Amida.
Nembutsu nu are menirea de a ne face să înţelegem că am fost mereu în Tărâmul Pur sau că Tărâmul Pur este aici și acum. Pentru noi, ființele neiluminate, ”aici și acum” înseamnă doar samsara, lumea iluziilor și a suferinței. Suntem asigurați de nașterea în Tărâmul Pur chiar dacă nu înțelegem așa-zisa unitate ultimă dintre samsara și Nirvana.
Nembutsu, fiind expresia credinţei (de aceea îl numesc Nembutsul credinței), înseamnă a fi conştient de două lucruri fundamentale (doctrina celor două convingeri profunde sau nishu jinshin):
|
1. că nu suntem altceva decât muritori de rând, influenţaţi de tendinţele
noastre negative şi fără nici o şansă de salvare prin propriile puteri.
Aceasta reprezintă înţelegerea naturii umane aşa cum este ea. 2. că Legământul Principal al lui Amida ne salvează fără nici o excepţie
şi că are în vedere exact fiinţe precum noi înşine. |
Aşadar, după cum vezi, shinjin (credinţa) şi Nembutsul credinţei nu înseamnă deloc a realiza că „Tărâmul Pur este aici şi acum” sau că „am fost întotdeauna în Tărâmul Pur.” Nicăieri în scrierile lui Shinran sau Rennyo nu apare o astfel de interpretare, nici chiar în cele trei sutre despre Amida care sunt înseși cuvintele lui Shakyamuni. De ce însă unii adepţi continuă să răspândească idei false precum „Tărâmul Pur este aici şi acum” ori să îl prezinte pe Amida ca pe un simbol, mit sau personaj fictiv? Răspunsul este simplu – pentru că nu pot accepta în inima lor cuvintele lui Buddha Shakyamuni și ale maeştrilor, ci sunt orbiţi de propriile opinii limitate cărora încearcă să le adapteze învăţătura Jodo Shinshu. Pentru ei, Dharma trebuie neapărat să se schimbe în funcţie de viziunile materialiste sau moderne ale unei lumi incapabile de a trece dincolo de ceea ce depăşeşte capacitatea de percepţie a ochiului omenesc. Ca şi cum ochii sau mintea noastră limitată sunt singurul criteriu după care putem judeca dacă lucrurile sunt adevărate sau false în univers iar ceea ce nu vedem, pipăim sau mirosim automat nu există.
Numai în momentul morţii când, datorită credinței în Buddha Amida atingem
atingem „naşterea fără de naştere” în Tărâmul Pur şi devenim Buddhași înţelegem
cu adevărat ceea ce acum simţurile şi mintea nu pot înţelege, precum unitatea
dintre samsara şi Nirvana, „ne-apariţia fenomenelor”, vacuitatea, etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu